miercuri, 2 iulie 2014

Iata cum poti deveni infractor fara sa stii

                           

            Codul Penal al Romaniei (Legea nr. 286/2009), Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 510 din 24/07/2009,  a intrat in vigoare la data de 1 februarie 2014.

Un lucru mai puțin cunoscut este faptul că Noul Cod Penal extinde  faptele săvărșite de funcționarul public  catalogate drept Infracţiuni de corupţie şi de serviciu  și la alte persoane.
Care sunt aceste persoane?
ART. 308
  (1) Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.
     
     Cine sunt funcționarii publici?
      
        ART. 175
  Funcţionar public
  (1) Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:
  a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;
  b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;
  c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
  (2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.
       
    Care sunt faptele  prevăzute la Infracţiuni de corupţie şi de serviciu?
       
       ART. 289
  Luarea de mită
  (1) Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
  (2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
  (3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
  ART. 290
  Darea de mită
  (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
  (2) Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita.
  (3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
  (4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunţul prevăzut în alin. (3).
  (5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
  ART. 291
  Traficul de influenţă
  (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
  (2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
  ART. 292
  Cumpărarea de influenţă
  (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
  (2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
  (3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă au fost date după denunţul prevăzut în alin. (2).
  (4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
       ART. 295
  Delapidarea
  (1) Însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
  (2) Tentativa se pedepseşte.
       ART. 297
  Abuzul în serviciu
  (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
  (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.
  ART. 298
  Neglijenţa în serviciu
  Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
  ART. 299
  Folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual
  (1) Fapta funcţionarului public care, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, a urgenta ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, pretinde ori obţine favoruri de natură sexuală de la o persoană interesată direct sau indirect de efectele acelui act de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
  (2) Pretinderea sau obţinerea de favoruri de natură sexuală de către un funcţionar public care se prevalează sau profită de o situaţie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din funcţia deţinută, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
  ART. 300
  Uzurparea funcţiei
  Fapta funcţionarului public care, în timpul serviciului, îndeplineşte un act ce nu intră în atribuţiile sale, dacă prin aceasta s-a produs una dintre urmările prevăzute în art. 297, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
  ART. 301
  Conflictul de interese
  (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
  (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.
        ART. 304
  Divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice
  (1) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
  (2) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care ia cunoştinţă de acestea, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
  (3) Dacă, urmare a faptei prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), s-a săvârşit o infracţiune împotriva investigatorului sub acoperire, a martorului protejat sau a persoanei incluse în Programul de protecţie a martorilor, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani, iar dacă s-a comis cu intenţie o infracţiune contra vieţii, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.

Autor: Nistor Ionut

marți, 21 ianuarie 2014

ANCMRR cere desfiintarea SCMD pentru ca a infiintat filiale in Republica Moldova si pentru ca sprijina Consiliul National al Societatii Civile

COMUNICATUL Nr.37 din 21.01.2014

COMUNICAT NR.37
21.01.2014
În ultimul timp, conducerea S.C.M.D., respectiv col.(r) Dogaru şi câţiva şefi de filiale S.C.M.D. desfăşoară o propagandă furibundă împotriva A.N.C.M.R.R. Motivul este declanşarea acţiunii judiciare pentru ANULAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTOREŞTI NR.83/ 18.08,2009, privind acordarea personalităţii juridice Sindicatului cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere. A.N.C.M.R.R. a constat de la început faptul că o astfel de structură nu respectă legea sindicatelor (54/ 2004) şi nici statutul de cadre militare al membrilor acestuia.
Cât timp acţiunile desfăşurate de S.C.M.D. se încadrau în scopurile luptei comune pentru apărarea drepturilor pensionarilor militari, nu am contestat existenţa unei asemenea structuri. Nu am fost de acord cu manifestările în stradă, uneori chiar în ţinută militară şi cu violenţele de limbaj nedemne pentru nişte cadre militare, precum şi faptul că îşi arogă reprezentativitatea pentru toate cadrele militare în rezervă şi în retragere şi a familiilor acestora.
După rezolvarea acceptabilă, în mare parte, a problemelor legate de pensii, presiunile S.C.M.D. pentru obţinerea unor drepturi care nu pot fi acordate în actuala situaţie au continuat. Uită astfel că guvernul actual a anulat prevederile din OUG nr.1/ 2011 privind restituirea diferenţei dintre pensia din decembrie 2010 şi pensia revizuită potrivit actului normativ menţionat şi a acceptat ca pensiile să fie acordate în cuantumul din decembrie 2010, începând din octombrie 2013, cu fonduri asigurate din bugetele instituţiilor respective. Cea mai mare parte a pensionarilor a înţeles situaţia, nu şi conducerea S.C.M.D., care i-a îndemnat să deschidă acţiuni în instanţă pentru recuperarea unor sume care nu se încadrează în prevederile legislaţiei existente. Uită domnul Dogaru milioanele de lei cheltuite de membrii S.C.M.D. cu procese ce nu puteau fi câştigate, având în vedere deciziile Curţii Constituţionale !!
Toate aceste aspecte nu au fost puse în discuţie de noi. Numai că, la convocarea de la Alba Iulia a S.C.M.D. din noiembrie anul trecut, domnul Dogaru a atacat A.N.C.M.R.R. şi conducerea acesteia cu acuzaţii şi jigniri dure, inacceptabile şi incorecte, fapt pentru care Asociaţia noastră a decis să deschidă o acţiune în instanţă pentru anularea hotărârii de acordare a personalităţii juridice a S.C.M.D.
Aşa cum aţi putut lua la cunoştinţă din comunicatul anterior, noi nu am chemat în instanţă S.C.M.D. ci am cerut instanţei să anuleze hotărârea prin care a acordat personalitate juridică acestuia, întrucât se încalcă prevederile articolelor 1-4 din Legea sindicatelor (Legea nr.54/ 2003), care statuează cine şi cum se poate constitui în organizaţie sindicală, respectiv numai persoanele care au un contract de muncă sau o convenţie de prestări servicii, inclusiv funcţionarii publici. Organizaţia sindicală presupune existenţa unor angajaţi şi a unui angajator. Ceea ce nu este cazul pentru pensionari, având în vedere şi Decizia nr.469/ 2003 a Curţii Constituţionale, anexată, care precizează: „pensionarii nu pot constitui organizaţii sindicale”. Respingând o excepţie de neconstituţionalitate formulată de pe această temă, referitoare la art.2 din Legea nr.54/ 2003. Ori, toţi membrii S.C.M.D. sunt pensionari, situaţie care nu a fost menţionată nici în cererea de obţinere a personalităţii juridice, nici în statutul S.C.M.D.
Dacă am avea în vedere că este vorba de „cadre militare în rezervă”, deci aflate în evidenţa Armatei, pentru mobilizare, nici această categorie nu are dreptul să se constituie în sindicate, potrivit art.4 din Legea nr.54/ 2003.
Mai mult, S.C.M.D. a ieşit din limitele hotărârii de acordare a personalităţii juridice şi a inclus în statutul său prevederile care permit ca membrii săi să provină şi din alte categorii de cadre militare, dar şi să aibă filiale în străinătate, să facă asocieri cu alte structuri nemilitare (vezi – Consiliul Naţional al Societăţii Civile), printre ai căruia lideri se numără şi preşedintele S.C.M.D. Oare ce legătură are C.N.S.C. cu cadrele militare disponibilizate, în afară de setea de afirmare şi de mărire a domnului Dogaru ?!
În ce priveşte filiala din Republica Moldova a S.C.M.D. această acţiune, dacă nu este aprobată de organele competente din ambele ţări, pe cale diplomatică, poate genera neplăceri serioase în relaţiile României cu această ţară.
Reacţia dură, de condamnare, etichetare şi injurioasă a S.C.M.D., mai ales a preşedintelui acestuia, la adresa A.N.C.M.R.R. şi a conducerii acesteia denotă frica teribilă că li se va lua „jucăria”, ştiind că înregistrarea şi dobândirea personalităţii juridice s-a făcut cu nesocotirea flagrantă a legii, fapt pentru care domnul preşedinte Dogaru poate fi tras la răspundere pentru inducerea în eroare a instanţei, dar şi în faţa membrilor sindicatului, atraşi într-o aventură menită să satisfacă ambiţiile unui om, pentru care ei au cheltuit, în instanţe şi cotizaţii, sume apreciabile de bani, fără un rezultate notabile.
Amintim că există o asociaţie legală a cadrelor militare disponibilizate, respectiv Asociaţia cadrelor Militare Disponibilizate din România înfiinţată în anul 2003, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare, afiliată la A.N.C.M.R.R.
Rezultatele acţiunii în instanţă vor fi comunicate tuturor filialelor A.N.C.M.R.R.
DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE NR. 469/ 2003
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 alin.(1) şi (2)
din Legea sindicatelor nr.54/ 2003, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Pensionarilor din Educaţie în Dosarul nr.2.936/ 2003 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.
Definitivă şi obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 decembrie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII Magistrat-asistent
CONSTITUŢIONALE,
Mădălina Ştefania Diaconu
Prof.univ.dr.NICOLAE POPA
BIROUL PERMANENT CENTRAL

Prezentarea localitatii

Suprafata: 1753 ha
Intravilan: 500 ha
Extravilan: 10500 ha
Populatie: 72661
Nr. locuinte: 25000
Nr. gradinite: 9
Nr. scoli: 6
Nr. licee: 11
Numele localitatilor aflate in administratie:
Cristur, Bârcea Mică, Archia
Asezarea geografica:
În partea central-vestică
Activitati specifice zonei:
Industrie
Comerţ
Prestări servicii
Administraţie publică
Activitati economice principale:
Industrie
Comerţ
Obiective turistice:
Dealul Cetăţii dotat cu o modernă telecabină
Palatul "Magna Curia"
Rezervaţia naturală Bejan
Catedrala ortodoxă Sfântul Nicolae
Biserica ortodoxă "Buna Vestire"
Mânăstirea Franciscană
Centrul de pregătire olimpic de gimnastică
Complex Aqua Land
Centrul istoric al oraşului
Evenimente locale:
Zilele oraşului, se organizează sub egida "Serbările Cetăţii" - mai, iunie
Târguri: Târgul Meşteşugarilor, Târgul Cetăţii
Expoziţii artăcsi maşini
Facilitati oferite investitorilor:
Forţă de muncă calificată şi tânără
Situarea în zona de împletire a fluxurilor de trafic care leagă zona centrală a ţării de cea de vest
Perspective de construire de autostradă şi aeroport
Proiecte de investitii:
Un nou corp de clădiri în incinta Spitalului Judeţean
Fluidizarea traficului rutier prin: parcări laterale pe toate străzile oraşului, sensuri giratorii
Modernizarea reţelei de apă, canal
Modernizare străzi pe 80% din suprafaţa municipiului Deva
Spaţii comerciale: Carrefour, Bricostore, Kaufland