Dosarul "Microsoft"

Dintre toate personajele enumerate de martorul din Dosarul Microsoft, cel al lui Remus Truică a fost cel mai puțin mediatizat în ultimele zile. Cunoscut îndeosebi datorită scandalurilor mondene – unul din divorțurile celebre ale României și o presupusă relație amoroasă cu Patricia Kass – Remus Truică este ignorat oarecum pe nedrept. Cu toate acestea, Remus Truică este unul dintre personajele cheie al istoriei noastre contemporane. Un antrepenor care și-a ratat primele afaceri, dar a prosperat după ce a intrat în anturajul familiei Năstase. A ajuns șeful cancelariei lui Năstase, de unde a fost nevoit să-și dea demisia în urma unui scandal, îl regăsim ulterior drept consilier al premierului Călin Popescu Tăriceanu sau partener de afaceri cu Tal Silberstein – consilier al aceluiași Tăriceanu și consultant al lui Traian Băsescu. Conexiunile lui Truică merg însă mai departe, până la Beny Steinmetz, unul dintre principalii acționari ai Gabriel Resources care vizează aurul de la Roșia Montană și implicat în alte proiecte imobiliare și energetice în România, dar și în scandalul Loteria. Apropierea de PSD, nu o exclude pe cea de celebrul cuplu Udrea-Cocoș. Iar dacă vă întrebați de ce amănuntele mondene au fost mai amplu mediatizate decât cele legate de afacerile lui, o explicația ar putea fi apropierea de numele unor jurnaliști și patroni de presă ca Sorin Roșca Stănescu, Dan Andronic ori Cristian Burci. Cu siguranță, memoriile lui Remus Truică, dacă și le va scrie vreodată, ar putea inspira scenariști și regizori, dar și istoricii României. Până la memorii însă…

Istoria romanțioasă

Povestea lui Remus Truică este una romantică, până la un moment dat. Și-a început afacerile cu un butic (magazin alimentar) care, conform prietenilor, ar fi falimentat însă în 1996, în locul lui deschizând un internet-cafe la parterul vilei familiei prietenei sale (ulterior devenită soția sa), Irina Orțan. Nimic nu anunța vacanțele în Marea Caraibilor, vila pe o insulă tropicală, Saint Martin, iahtul de 7 milioane de euro botezat cu numele soției (IRENA), domeniul nesfârșit de pădure și lac, la țară, lângă Capitală, Ferrari și Aston Martin în garaje și concert aniversar la care printre invitați se afla și un (fost) premier al României. O zi sărbătorită în stilul marilor oligarhi ruși, cu un concert cu Patricia Kaas, care a încasat un onorariu de 80.000 euro, presa de cancan scriind însă că a fost vorba de mai mult decât onorariu. Pe soția sa, Irina, a sărbătorit-o la Nikki Beach pe Coasta de Azur, că nu degeaba are și un apartament de lux la Monte Carlo. Despărțirea a fost una cu scântei, pe o insulă din Marea Caraibilor și cu un proces telenovelă, spre deliciul presei mondene, care nu s-a interesat însă și de bătălia pentru împărțirea de… offshore-uri. Aceasta e latura romanțioasă a ascensiunii și vieții lui Remus Truică. O altă latură e mai greu de urmărit, pentru că e presărată de imposibile nume de offshore-uri și conexiuni politice și economice. Dar nu imposibil, cu atât mai mult cu cât doar cu această latură intrăm în istorie.

“L-am acceptat în cabinetul meu, pentru că era tânăr şi voia să muncească, deşi avea o stare materială solidă, la recomandarea lui Alexandru Bittner”

Adrian Năstase, citat de Gândul, despre începutul carierei lui Remus Truică

Rețeaua Totală: Bittner, Petrache, Jianu, Bejenariu. ”Primul milion de euro”

Din 1999 până în 2002, când a fost numit șef de cabinet al lui Adrian Năstase, Remus Truică a fost asociat și administrator în firma Total Net SRL. Asociații lui la momentul ieșirii din firmă erau: Irina Truică, Nell Cobar Emil, Bittner Alexandru și Petrache Adrian Ionel, iar cenzor Jianu Radu Viorel, ulterior intrat în acționariat. Firma TotalNet SRL a prins numeroase contracte cu Guvernul și instituțiile subordonate (Ministerul Finanţelor Publice, Televiziunea Română, Petrom, Secretariatul General al Guvernului) în perioada în care Truică era șef de cabinet al lui Năstase. Total Net e, de pildă, firma care a instalat echipamentele pentru videoconferințele cu prefecții, ținute de premier. Total Net apare și în Strategia Naţională pentru Implementarea Societăţii Informaţionale, document aprobat prin Hotărâre de Guvern, în decembrie 2002, fiind nominalizată ca firma care a primit licenţă pentru instalarea, operarea şi întreţinerea unor reţele publice pentru comunicaţii de date, conform unui articol din România liberă.

Având atâtea uși deschise pentru contracte cu statul, Total Net a devenit interesantă pentru RDS, care a cumpărat 70% din acțiuni cu 1,5 milioane euro. Nașul cuplului Truică, Eugen Bejinariu (combinator al înstrăinărilor patrimoniului cel mai valoros al statului, personaj lăsat de Adrian Năstase premier al țării preț de câteva zile în 2004) declara pentru România liberă că în urma acestei tranzacții și-ar fi făcut Truică primul milion de euro.

Pe Radu Viorel Jianu (acționar minoritar în Total Net) îl găsim prezent în numeroase firme ce gravitează în jurul lui Dorin Cocoș, inclusiv în celebra Dalli Exim, firma concesionară a parcărilor din centrul Capitalei. Însă numele lui Viorel Jianu apare și în timpul mandatului Elenei Udrea la MDRT, ca ocupant al postului de director responsabil cu investițiile în cadrul Companiei Naționale de Investiții (din subordinea MDRT), iar mai apoi ca director al Departamentului Achiziții Publice din RATB. Apoi Jianu a fost arestat, după ce primise o șpagă de 60.000 pentru favorizarea unei firme la o licitație.

Scandalul Snagov. Și o continuare cu SRS

Remus Truică a fost nevoit să părăsească funcția de șef de cabinet de premierul Adrian Năstase după un scandal de presă legat de modul în care a dobândit în mai 2003, proprietatea a peste două hectare de teren din Pădurea Snagov, suprafață completată cu alte hectare pentru care a cumpărat drepturile litigioase la prețuri derizorii. Astfel un oarecare Mihai Nasta, proprietar de drept al unui teren amplasat în Pădurea Scroviștea, a depus în 2003 o cerere de retrocedare, după care și-a cedat drepturile asupra terenului lui Truică. Solicitarea a fost aprobată cu celeritate, dar nu doar atât. În loc ca parcela să fie repartizată pe raza localităţii Scroviştea, unde era amplasamentul terenului revendicat, aceasta a fost repartizat pe malul lacului, în localitatea Snagov. Ca să se poată schimba amplasamentul terenului, Truică a avut nevoie de semnătura lui Ion Dumitru, directorul Romsilva (care i-a dat-o), dar și de semnăturile prefectului de Ilfov, Teodor Filipescu, şi ale primarul Snagovului, Teodor Biriş, ambii PSD-iști (iar Truică era șeful de cabinet al președintelui PSD).

Ulterior, în 2011, presa a relatat că Remus Truică, împreună cu Sorin Roșca Stănescu, au încercat să obțină alte 22 de hectare din lacul Snagov, cu sprijinul administrației locale. E vorba de o insulă răsărită din aluviunile depozitate ca urmare a decolmatărilor lacului, motiv pentru care Apele Române consideră că insula respectivă face parte tot din suprafața lacului. Consiliul Local Snagov și CJ Ilfov consideră suprafața de teren răsărită dintre ape ca aparținând comunei și vor să o includă, conform EVZ, în noul PUG.

Caracatița off-shore

În iunie 2003 fost înființată și Team Services SRL, care acum are ca acționar unic o altă firmă, Ina Trade Com SRL, în spatele căreia este Irina Truică (fosta soție). La început, din acționariatul firmei au făcut parte Untaru Elena Ruxandra, Mănăilescu Amelia și offshore-ul LANDER REAL ESTATE LTD (adresa: Akara Bldg.,24 de CastroStreet,  Wickhams Cay I, Road Town, Tortola, Ins. Virgine Britanice). În 2005, cele două acționare românce și-au cedat acțiunile către Aparaschivei Cristian Relu, care, în vara lui 2005 le-a transmis mai departe firmei Ina Trade Com SRL, iar Irina Truică a fost numită administrator.

Untaru Elena Ruxandra  apare în firme legate de numele senatorului Gabriel Mutu. Mănăilescu Amelia apare ca parteneră și manager în lanțul de case de amanet Tezaur, alături de Raluca Petcu, cea din urmă fiind tot o asociată a senatorului Gabriel Mutu în domeniul spațiilor comerciale preluate din patrimoniul statului român. De altfel, politicianul Gabriel Mutu este un personaj care în anii 2000 a făcut numeroase afaceri imobiliare cu gruparea din jurul lui Dorin Cocoș.

Truică și acționarii din spatele proiectului Roșia Montană

Remus Truică a făcut afaceri și cu unul din principalii acționari ai Gabriel Resources, compania mamă a RMGC. E vorba de Beny Steinmetz, un israelian a cărei avere a fost evaluată de Forbes la 8 miliarde de dolari. Acesta a cumpărat de pe bursa din Toronto 16% din acțiunile corporației care vrea să dea drumul la zăcământul aurifer de la Roșia Montană. Astfel, Remus Truică apare ca asociat cu 50% în firma BRG Residencial Consulting Services SRL, înfiinţată în 31 octombrie 2007, restul de 50% aparţinând unui offshore din BVI, Riverside Real Estate Corp Ltd (cu adresa: Akara Bldg.,24De Castro Street,  Wickhams Cay I,Road Town,Tortola, Ins. Virgine Britanice). Administrator al firmei, pe lângă Truică, a fost numit Sandra Merloni-Horemans, o belgiancă care conduce operațiunile lui Beny Steinmetz din mai multe țări. Beny Steinmetz Group (BSG) are numeroase afaceri controversate. În 2008 s-a scris despre implicarea în conflictele civile legate de controlul câmpurilor de diamante din Sierra Leone, dar și despre înșelarea statului Congo (vezi aici).

Anul trecut The New Yorker sau The Guardian au scris pe larg despre modul în care a dobândit cel mai important zăcământ de fier din Guineea (cumpărând cu 167 de milioane de dolari, zăcăminte a căror valoare este estimată la peste 5 miliarde de dolari!). Acuzațiile de corupție din acest caz au dus la o anchetă a Departamentului de Justiție al SUA și al FBI, unul dintre directorii companiei fiind arestat (detalii pe VoxPublica, aici și aici)

Divizia imobiliară a firmelor lui Beny Steinmetz a încercat să dezvolte și proiecte imobiliare în România, în special în București, în perioada în care primar era Adriean Videanu. Proiectul Planorama s-a încheiat cu un mare scandal. Investițiile de sute de milioane de dolari promise că vor fi făcute în România s-au redus la câteva zeci. Adirean Videanu a devenit însă unul dintre principalii susținători ai proiectului minier de la Roșia Montană.

Pe palier cu Iliescu și Institutul Șincai

Fostul consilier al lui Năstase e prezent și în firma SOLARO GREEN ENERGY INVESTMENT SRL, cu sediul în cadrul ICPE-ului. Fondată de Truică Ilie (tatăl său, 83 ani), a fost cedată societății din Hong Kong: SOLARO DEVELOPMENT LIMITED (adresa: WORKSHOP 20, 14/F, THRIVING IND CTR 26-38 SHA TSUI RD TSUEN WAN NT). Firma din Hong Kong e reprezentată de Truică, iar administratori sunt Remus Truică și Wong Shun Cheung. Domeniul de activitate al firmei este “Producţia de energie electrică” și Truică și-a prezentat firma ca fiind o asociere cu grupul chinez Sungen, activ în domeniul panourilor fotovoltaice (vezi aici). Punctul de lucru al acestei societăți este în București, pe strada Atena, la numărul 11. La aceeași adresă cu firma de energie administrată de Remus Truică am găsit că a funcționat și Institutul Ovidiu Șincai, al PSD-ului și în presă s-a precizat că imobilul de la respectiva adresă e administrat de RAAPPS, dar din el 78 de camere au fost închiriate PSD-ului (amănunte aici). Mai mult, conform Mediafax, pe strada Atena nr 11 a funcționat cabinetul senatorial al fostului Președinte al României Ion Iliescu.  Pe “Remus și Ion” îi leagă un eveniment comun din 2004. Astfel, Ion Iliescu l-a decorat la Cotroceni pe Remus Truică în 2004 cu Ordinul Naţional “Serviciul Credincios” în grad de Cavaler. Tot pe strada Atena, nr 11 e și adresa organizaţiei PSD sector 1.

În cadrul mai multor firme de energie la care acționar majoritar este firma reprezentată de Truică, SOLARO GREEN ENERGY INVESTMENT SRL, a fost cooptat și Simion Nicolae Eduard, care a ocupat funcția de șef serviciu operațiuni de piață în cadrul BNR.

O ”adresă” de 35 milioane euro

În mai 2006 se înființa Saxonia Consulting SRL, cu asociat unic SAXONIA CONSULTING ESTABLISHMENT GMBH (adresa: Liechtenstein, FL – 9490 Vaduz,  Birkenweg 6) și Irina Truică ca administrator. Aceeași adresă cu a firmei din Liechtenstein:  “FL – 9490 Vaduz,  Birkenweg 6”, o mai găsim într-un anunț din 2 iunie 2004 al Societății Naţionale de Radiocomunicaţii – S.A., care sună așa: “Ofertant câştigător a fost firma: MARKLINK Communications Establishment, Birkenweg 6, FL-9490, Vaduz, Liechtenstein. Natura produselor care se vor livra de către ofertanţii câştigători: echipamente de comunicaţii care să asigure modernizarea reţelei de distribuţie şi emisiune a radiodifuziunii televizate, cod CPSA 3220.11.  Preţul contractului: 35 milioane de dolari, exclusiv T.V.A”.

Remus Truică și Dan Andronic

În iulie 2007 s-a înființat TRG AGENT DE ASIGURARE SRL, care-i are ca asociați pe israelianul Gil Shraga Birger (10%), pe Remus Truică (30%) și offshore-ul  STG VENTURES LTD (adresa: Geneva Place, 333 Waterfront,  Drive, Road Town, Tortola, Etaj 2, Ins. Virgine Britanice) reprezentat Marius Andrei Marcovici. Administrator al TRG AGENT DE ASIGURARE SRL a fost numit în 2008 Marius Andrei Marcovici, fost consilier personal al premierului Călin Popescu Tăriceanu.

Același offshore, STG VENTURES LTD, asociat cu Truică mai apare în 2005 și în acționariatul firmei FIRST ONE COMMUNICATION – S.A., dar de data asta reprezentat nu de un cetățean din Irlanda de Nord, ci de Dan Andronic, actualul director general al EVZ. Prezența  în TRG AGENT DE ASIGURARE SRL a lui Truică alături de Marius Marcovici, de israelianul Gil Shraga Birger (din grupul consultantului politic Tal Silberstein) și de offshore-ul al cărui reprezentant apare la un moment dat și Andronic, se explică prin faptul că Dan Andronic  a  fost și consilierul lui Adrian Năstase, iar mai apoi al lui Călin Popescu Tăriceanu.

În septembrie 2004 a fost înființată GENERIC PHARMA SRL, de către Aparaschivei Cristian Relu, al cărei obiect de acrtivitate era: “Comerţ cu ridicata al produselor farmaceutice”. În octombrie 2004 a intrat în acționariat și Rădoi Dițescu Cristian Dan, care apoi a preluat toate părțile sociale ale firmei al cărei sediu social era acasă la mama Irinei Truică. Rădoi Dițescu Cristian Dan a fost șeful liniei de gardă la Spitalul Universitar de Urgență București și consilier prezidential pe probleme de sanatate in guvernarea CDR (1996-1998) și ex membru PNȚCD (vezi aici). În iulie 2005, în cadrul GENERIC PHARMA SRL intră ca asociat firma STG VENTURES LTD (adresa:  333 WATERFRONT DRIVE WICKHAM’S,  CAY ROAD TOWN TORTOLA, Ins. Virgine Americane), reprezentată de  David Howe, cu 66% și Remus Truică, cu 33%, scoțându-l pe Rădoi Dițescu Cristian Dan din firmă.

E vorba de același offshore al cărui reprezentant  a fost, la un moment dat, Dan Andronic. Directorul EVZ a recunoscut la un moment dat cine e în spatele STG Ventures LTD, firmă al cărei reprezentant a fost: „Off-shore-ul este al lui Shimon, Tal si Gil”, iar Remus Truică a confirmat pentru EVZ  că în spatele offshore-ului STG se află strategii politici israelieni care i-au consiliat de-a lungul vremii pe Traian Băsescu, Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu: „Da, ne-am asociat în această societate care trebuia sa fie o interfață pentru distribuția produselor farmaceutice generice. Adică, medicamente generice. Firma însă nu are și nici n-a avut activitate pentru că, în fine, n-am avut timp să ne ocupam prea mult de ea. Îi cunosc foarte bine pe Silberstein, Sheves și Birger și, fiind prieteni, ne-am asociat. I-am cunoscut în perioada în care aceștia au lucrat pentru Nastase si PSD” ( ).

În locul fostului consilier prezidențial, a fost numit din administrator Aparaschivei Cristian Relu. Numele acestuia apare și ca șef al boardului înntr-o firmă elvețiană: Miroxx Swiss AG:

Afaceri cu Paul Lambrino

Într-un interviu acordat ziarului Adevărul, Irina Truică a declarat că fostul ei soț l-a ajutat pe prințul Paul să revendice mai multe proprietăţi în baza unor acte succesorale, printre care Pădurea Fundul Sacului, de 47 de hectare, de pe malul Lacului Snagov. Truică, prin intermediul unui offshore, RECIPLIA SRL, ar fi cumpărat drepturile succesorale ale prințului pentru 4 milioane de euro. RECIPLIA SRL e deținută de un offshore cipriot, RECIPLIA LIMITED (sediul: Nicosia, str. Andrea Zakou Egkomi, P.C.), prim administrator fiind Sandra Merloni-Horemas, aghiotanta miliardarului Benny Steinmetz, din 2010 succedându-i-se ca administrator Marcovici Marius Andrei, fostul consilier al premierului Tăriceanu (aici).

Remus Truică, Cristi Burci și ginerele lui Măgureanu

În firma METROSCREEN GRUP SRL, înființată în august 2002, asociați au fost firma ROMANIAN INVESTMENT & DEVELOPMENT SRL și persoanele fizice Palaz Mihai Lucian, Irina Truică și Zaharia Schrotter, fiecare cu câte 25%. Acționarul ROMANIAN INVESTMENT & DEVELOPMENT SRL era la rându-i deținut de o firmă:  ALABANY HOLDINGS LLC., cu sediul in 208 West State Street, Trenton, New Jersey 08608-1002, S.U.A. reprezentată prin Cristi Cristian Ionel Burci. În 2003 părțile sociale deținute de ALBANY au fost cedate către o companie elvețiană M.G. MEDIA GROUP INTERNATIONAL HOLDING – S.A., cu sediul în Via Francesco Soave 8,  CP  6901, Lugano reprezentată de avocatul Alin Drînceanu. Acesta este partener în casa de avocatură Șova, Rațiu și Asociații cu Dan Șova (aici).

În firma ROMCONSULTING RESTSERV SRL, fondată în august 2006 de Vladimir Cohn, în acționariatul căreia au intrat mai întâi senatorul Gabriel Mutu și Iordăchescu Bogdan Cătălin. În 2010 firma e deținută în mod egal de Remus Truică, Vladimir Cohn, Pepe Berciu și Ioan Biriș. Ultimii doi sunt coacționarii “BDG Import SRL”, importatorul și distribuitorul “Jack Daniel’s” în România. Ion Biriș este ginerele lui Virgil Măgureanu.Truică și ginerele lui Măgureanu au deschis prin această firmă cluburile de fițe “Loft” și “El Capitan”. Administratorul ROMCONSULTING RESTSERV SRL, Clejeneanu Dan Cristian, a fost partener de afaceri și cu Petrică Paraschiv, fost director adjuct al ANL în Guvernarea PDL-PSD în 2009, personaj implicat în transferul unei datorii a PSD de 1,8 milioane lei, către un offshore cipriot, OceanZone Energy LTD:

De asemenea, Truică a fost asociat cu Biriș și Berciu și în LEADER ART CONSTRUCT SRL din 2008, firmă în care apar din nou, la un moment dat, ca acționari Petcu Raluca și Mănăilescu Amelia, care apar ca managerițe în LIPSCA SA și în legătură cu numele senatorului Gabriel Mutu.

La final prezentăm o secvență din lupta pentru avere a soților Truică, urmare a divorțului, bătălie care nu s-a purtat doar prin tribunalele românești. Astfel, în anii 2012-2013, cei doi s-au judecat la The Eastern Caribbean Supreme Court in The High Court of Justice, în legătură cu modul în cara va fi împărțit offshore-ul IRNAMA LTD din Anguila, unde Remus Truică era managing director și Irina Truică era second managing director. Ce patrimoniu ascundea acel offshore, doar cei doi știu.

O știre din martie 2014 anunță că au început procedurile de executare silită a domeniul său, pentru o datorie bancară de 3 milioane de euro. Asta înseamă că Remus Truică ar trebui să fie acum din nou un român ca majoritatea populației, adică sărac. Dar acesta n-ar fi un destin de șef de cabinet.

Anunt

CONFERINTA JUDETEANA DE ALEGERI

A U.G.S.R. HUNEDOARA

Doamnelor si domnilor presedinti de federatii sindicale si sindicate,

Pe data de 9 septembrie 2014, la orele 11.00, la Deva, in Sala Polivalenta a CARP Deva din str. Traian nr. 33, Uniunea Generala a Sindicatelor din Romania (UGSR) organizeaza conferinta judeteana pentru alegerea conducerilor locala si judeteana a UGSR.

Am primit, din parta domnului presedinte al UGSR, dl. Stefan Calinescu, rugamintea de a va transmite invitatia de participare, in vederea unei posibile colaborari viitoare cu CNSC, la acest eveniment.

 Va prezint, in anexa, documentele primite (clic aici pentru vizionare si descarcare in format PDF).

Cu stima,

Coordonator CNSC,

Prof.  dr. Mircea DOGARU

Iata cum poti deveni infractor fara sa stii

                           

            Codul Penal al Romaniei (Legea nr. 286/2009), Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 510 din 24/07/2009,  a intrat in vigoare la data de 1 februarie 2014.

Un lucru mai puțin cunoscut este faptul că Noul Cod Penal extinde  faptele săvărșite de funcționarul public  catalogate drept Infracţiuni de corupţie şi de serviciu  și la alte persoane.

Care sunt aceste persoane?

ART. 308

  (1) Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.

     

     Cine sunt funcționarii publici?

      

        ART. 175

  Funcţionar public

  (1) Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:

  a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;

  b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;

  c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

  (2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

       

    Care sunt faptele  prevăzute la Infracţiuni de corupţie şi de serviciu?

       

       ART. 289

  Luarea de mită

  (1) Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

  (2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.

  (3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

  ART. 290

  Darea de mită

  (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

  (2) Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita.

  (3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

  (4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunţul prevăzut în alin. (3).

  (5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

  ART. 291

  Traficul de influenţă

  (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

  (2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

  ART. 292

  Cumpărarea de influenţă

  (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

  (2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

  (3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă au fost date după denunţul prevăzut în alin. (2).

  (4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

       ART. 295

  Delapidarea

  (1) Însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

  (2) Tentativa se pedepseşte.

       ART. 297

  Abuzul în serviciu

  (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

  (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.

  ART. 298

  Neglijenţa în serviciu

  Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

  ART. 299

  Folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual

  (1) Fapta funcţionarului public care, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, a urgenta ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, pretinde ori obţine favoruri de natură sexuală de la o persoană interesată direct sau indirect de efectele acelui act de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

  (2) Pretinderea sau obţinerea de favoruri de natură sexuală de către un funcţionar public care se prevalează sau profită de o situaţie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din funcţia deţinută, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

  ART. 300

  Uzurparea funcţiei

  Fapta funcţionarului public care, în timpul serviciului, îndeplineşte un act ce nu intră în atribuţiile sale, dacă prin aceasta s-a produs una dintre urmările prevăzute în art. 297, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

  ART. 301

  Conflictul de interese

  (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

  (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

        ART. 304

  Divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice

  (1) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

  (2) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care ia cunoştinţă de acestea, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

  (3) Dacă, urmare a faptei prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), s-a săvârşit o infracţiune împotriva investigatorului sub acoperire, a martorului protejat sau a persoanei incluse în Programul de protecţie a martorilor, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani, iar dacă s-a comis cu intenţie o infracţiune contra vieţii, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.

Autor: Nistor Ionut

ANCMRR cere desfiintarea SCMD pentru ca a infiintat filiale in Republica Moldova si pentru ca sprijina Consiliul National al Societatii Civile

COMUNICATUL Nr.37 din 21.01.2014

COMUNICAT NR.37
21.01.2014

În ultimul timp, conducerea S.C.M.D., respectiv col.(r) Dogaru şi câţiva şefi de filiale S.C.M.D. desfăşoară o propagandă furibundă împotriva A.N.C.M.R.R. Motivul este declanşarea acţiunii judiciare pentru ANULAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTOREŞTI NR.83/ 18.08,2009, privind acordarea personalităţii juridice Sindicatului cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere. A.N.C.M.R.R. a constat de la început faptul că o astfel de structură nu respectă legea sindicatelor (54/ 2004) şi nici statutul de cadre militare al membrilor acestuia.
Cât timp acţiunile desfăşurate de S.C.M.D. se încadrau în scopurile luptei comune pentru apărarea drepturilor pensionarilor militari, nu am contestat existenţa unei asemenea structuri. Nu am fost de acord cu manifestările în stradă, uneori chiar în ţinută militară şi cu violenţele de limbaj nedemne pentru nişte cadre militare, precum şi faptul că îşi arogă reprezentativitatea pentru toate cadrele militare în rezervă şi în retragere şi a familiilor acestora.
După rezolvarea acceptabilă, în mare parte, a problemelor legate de pensii, presiunile S.C.M.D. pentru obţinerea unor drepturi care nu pot fi acordate în actuala situaţie au continuat. Uită astfel că guvernul actual a anulat prevederile din OUG nr.1/ 2011 privind restituirea diferenţei dintre pensia din decembrie 2010 şi pensia revizuită potrivit actului normativ menţionat şi a acceptat ca pensiile să fie acordate în cuantumul din decembrie 2010, începând din octombrie 2013, cu fonduri asigurate din bugetele instituţiilor respective. Cea mai mare parte a pensionarilor a înţeles situaţia, nu şi conducerea S.C.M.D., care i-a îndemnat să deschidă acţiuni în instanţă pentru recuperarea unor sume care nu se încadrează în prevederile legislaţiei existente. Uită domnul Dogaru milioanele de lei cheltuite de membrii S.C.M.D. cu procese ce nu puteau fi câştigate, având în vedere deciziile Curţii Constituţionale !!
Toate aceste aspecte nu au fost puse în discuţie de noi. Numai că, la convocarea de la Alba Iulia a S.C.M.D. din noiembrie anul trecut, domnul Dogaru a atacat A.N.C.M.R.R. şi conducerea acesteia cu acuzaţii şi jigniri dure, inacceptabile şi incorecte, fapt pentru care Asociaţia noastră a decis să deschidă o acţiune în instanţă pentru anularea hotărârii de acordare a personalităţii juridice a S.C.M.D.
Aşa cum aţi putut lua la cunoştinţă din comunicatul anterior, noi nu am chemat în instanţă S.C.M.D. ci am cerut instanţei să anuleze hotărârea prin care a acordat personalitate juridică acestuia, întrucât se încalcă prevederile articolelor 1-4 din Legea sindicatelor (Legea nr.54/ 2003), care statuează cine şi cum se poate constitui în organizaţie sindicală, respectiv numai persoanele care au un contract de muncă sau o convenţie de prestări servicii, inclusiv funcţionarii publici. Organizaţia sindicală presupune existenţa unor angajaţi şi a unui angajator. Ceea ce nu este cazul pentru pensionari, având în vedere şi Decizia nr.469/ 2003 a Curţii Constituţionale, anexată, care precizează: „pensionarii nu pot constitui organizaţii sindicale”. Respingând o excepţie de neconstituţionalitate formulată de pe această temă, referitoare la art.2 din Legea nr.54/ 2003. Ori, toţi membrii S.C.M.D. sunt pensionari, situaţie care nu a fost menţionată nici în cererea de obţinere a personalităţii juridice, nici în statutul S.C.M.D.
Dacă am avea în vedere că este vorba de „cadre militare în rezervă”, deci aflate în evidenţa Armatei, pentru mobilizare, nici această categorie nu are dreptul să se constituie în sindicate, potrivit art.4 din Legea nr.54/ 2003.
Mai mult, S.C.M.D. a ieşit din limitele hotărârii de acordare a personalităţii juridice şi a inclus în statutul său prevederile care permit ca membrii săi să provină şi din alte categorii de cadre militare, dar şi să aibă filiale în străinătate, să facă asocieri cu alte structuri nemilitare (vezi – Consiliul Naţional al Societăţii Civile), printre ai căruia lideri se numără şi preşedintele S.C.M.D. Oare ce legătură are C.N.S.C. cu cadrele militare disponibilizate, în afară de setea de afirmare şi de mărire a domnului Dogaru ?!
În ce priveşte filiala din Republica Moldova a S.C.M.D. această acţiune, dacă nu este aprobată de organele competente din ambele ţări, pe cale diplomatică, poate genera neplăceri serioase în relaţiile României cu această ţară.
Reacţia dură, de condamnare, etichetare şi injurioasă a S.C.M.D., mai ales a preşedintelui acestuia, la adresa A.N.C.M.R.R. şi a conducerii acesteia denotă frica teribilă că li se va lua „jucăria”, ştiind că înregistrarea şi dobândirea personalităţii juridice s-a făcut cu nesocotirea flagrantă a legii, fapt pentru care domnul preşedinte Dogaru poate fi tras la răspundere pentru inducerea în eroare a instanţei, dar şi în faţa membrilor sindicatului, atraşi într-o aventură menită să satisfacă ambiţiile unui om, pentru care ei au cheltuit, în instanţe şi cotizaţii, sume apreciabile de bani, fără un rezultate notabile.
Amintim că există o asociaţie legală a cadrelor militare disponibilizate, respectiv Asociaţia cadrelor Militare Disponibilizate din România înfiinţată în anul 2003, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare, afiliată la A.N.C.M.R.R.
Rezultatele acţiunii în instanţă vor fi comunicate tuturor filialelor A.N.C.M.R.R.

DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE NR. 469/ 2003

CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 alin.(1) şi (2)
din Legea sindicatelor nr.54/ 2003, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Pensionarilor din Educaţie în Dosarul nr.2.936/ 2003 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.

Definitivă şi obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 decembrie 2003.

PREŞEDINTELE CURŢII Magistrat-asistent
CONSTITUŢIONALE,
Mădălina Ştefania Diaconu
Prof.univ.dr.NICOLAE POPA

BIROUL PERMANENT CENTRAL

Prezentarea localitatii

Suprafata: 1753 ha

Intravilan: 500 ha

Extravilan: 10500 ha

Populatie: 72661

Nr. locuinte: 25000

Nr. gradinite: 9

Nr. scoli: 6

Nr. licee: 11

Numele localitatilor aflate in administratie:

Cristur, Bârcea Mică, Archia

Asezarea geografica:

În partea central-vestică

Activitati specifice zonei:

Industrie
Comerţ
Prestări servicii
Administraţie publică

Activitati economice principale:

Industrie
Comerţ

Obiective turistice:

Dealul Cetăţii dotat cu o modernă telecabină
Palatul "Magna Curia"
Rezervaţia naturală Bejan
Catedrala ortodoxă Sfântul Nicolae
Biserica ortodoxă "Buna Vestire"
Mânăstirea Franciscană
Centrul de pregătire olimpic de gimnastică
Complex Aqua Land
Centrul istoric al oraşului

Evenimente locale:

Zilele oraşului, se organizează sub egida "Serbările Cetăţii" - mai, iunie
Târguri: Târgul Meşteşugarilor, Târgul Cetăţii
Expoziţii artăcsi maşini

Facilitati oferite investitorilor:

Forţă de muncă calificată şi tânără
Situarea în zona de împletire a fluxurilor de trafic care leagă zona centrală a ţării de cea de vest
Perspective de construire de autostradă şi aeroport

Proiecte de investitii:

Un nou corp de clădiri în incinta Spitalului Judeţean
Fluidizarea traficului rutier prin: parcări laterale pe toate străzile oraşului, sensuri giratorii
Modernizarea reţelei de apă, canal
Modernizare străzi pe 80% din suprafaţa municipiului Deva
Spaţii comerciale: Carrefour, Bricostore, Kaufland